Sindromul Stendhal, spune Angel, e un termen medical. E atunci cand o pictura sau orice forma de arta sunt atat de frumoase ca-l coplesesc pe privitor. E un soi de soc. Atunci cand a vizitat Biserica Santa Croce din Florenta, in 1817, Stendhal a declarat ca aproape a lesinat de incantare. Inima incepe sa-ti palpite necontrolat. Ametesti. Atunci cand privesti o opera de arta magistrala, uiti cum te cheama, uiti pana si unde te afli. Se poate lasa cu depresie sau sfarseala. Amnezie. Panica. Atac de inima. Colaps.
Cnuck Palahniuk, Jurnal.
Spre sfarsitul romanului, invitatii la un vernisaj mor in incendiu, chiar si cei ce se aflau langa ferestrele si usile deschise. Pompierii si politistii care au intrat in sala au incremenit si ei in fatza tablourilor, zambind. Asa si-au dat duhul. Incremeniti de extaz.
Mai multe despre sindromul Stendhal, intr-un articol in care un psihiatru italian spune ca statuia lui David provoacă dezechilibru mental la persoanele sensibile:
http://www.postamedicala.ro/arhiva/decembrie-2005/statuia-lui-david-provoaca-dezechilibru-mental-la-persoanele-sensibile-.html
4 comments:
ieri l-am inceput si am aflat sfarsitul. :|
Your blog keeps getting better and better! Your older articles are not as good as newer ones you have a lot more creativity and originality now keep it up!
Recent, am citit cartea.Dupa parerea mea, e foarte buna, evidentiaza ce poate face mintea omului.Cat despre sindromul Stendhal nu am auzit pana cand am citit cartea.Interesant intr-adevar!
Ai citit si Sufocare? Cum ti s-a parut?
Post a Comment