Wednesday, November 17, 2010

Atunci cand am apasat pe butonul


declanşator îmi era bine. Aveam o cafea fierbinte lângă mine, pe pervaz, probabil şi tubul de făcut baloane de săpun, spuneam tot felul de nimicuri, discutând cu C., eram sigură că se va întâmpla ceva fabulos în acea toamnă - nu ştiam ce, însă bănuiam că va fi cel puţin miraculos, nici mai mult, nici mai puţin - şi că voi face numai fotografii geniale, dar au trecut anii, cum se spune adesea în romane şi în cântecele proaste, şi nu s-a petrecut nimic.

2 comments:

Liviu said...

Eu cred că aş recunoaşte o fotografie făcută de tine.
Şi recunoscând-o, aş simţi fiori de bucurie, tandreţe şi emoţie...

Liviu said...

Mai sus, prin "a recunoaşte", am vrut să spun că dacă aş vedea pentru prima oară o fotografie făcută de tine, mi-aş da seama că ai făcut-o tu.